Sărbătoarea Mărțișorului 2022

Institutul Cultural Român de la Viena invită şi în acest an la sărbătoarea Mărțișorului, organizând la sediu o expoziție de grup. În acest cadru sunt prezentate lucrările unor artizani care promovează acest obicei românesc în Austria. Vor putea fi admirate mărțișoare croșetate sau brodate manual, diferite mărțișoare textile, mărțișoare realizate din pastă modelatoare, din lemn şi ceramică, precum și felicitări florale şi mărțișoare de tip cabochon. Conceptul curatorial îi aparţine artistei Izabella Petruţ, designer și creatoare de bijuterie contemporană, stabilită la Viena.

Expoziția poate fi vizitată în zilele de luni, 28 februarie, şi marți, 1 martie, în intervalul orar 12:00-19:30, la sediul institutului din Argentinierstraße nr. 39, 1040.

Intrarea este liberă, iar purtarea corespunzătoare a măștii de tip FFP2 este obligatorie.

Sărbătoarea Mărțișorului este unul dintre cele mai vechi obiceiuri românești. Mărțișorul reprezintă un simbol al primăverii, iubirii şi purității. Prin tradiție, mărțișorul este un dar purtător al tuturor cuvintelor nerostite, dar trăite, de către cel care-l oferă către cel care-l primește. Mărțișorul a fost inclus în patrimoniul cultural al UNESCO în 2017 (dosar comun al Bulgariei, al Macedoniei de Nord, al Republicii Moldova şi al României).

„În numeroase ţări din estul Europei, de Întâi Martie, se dăruiește o mică amuletă legată cu șnurul tipic alb şi roşu: un Mărţişor. Multe secole oamenii au crezut cu sfințenie în puterile magice, de talisman, ale acestui minunat salut al primăverii.“ (Despina Leonhard, Mărţişorul: obicei şi legendă, con-thor Verlag, 2016).

„Mărțișor, Mărțișug sau Marț, obicei de 1 martie consemnat de etnologii începutului de secol XX, era prezent nu numai la români, dar și la bulgarii și albanezii din Balcani. Obicei pe care țăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor și a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb și roșu ca să fie feriți de boală, pe care aceștia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăța fir roșu cu alb ca să fie sănătoase și la fel, bune de rod. Preluată de lumea urbană și devenită modă, firul de bumbac devenit fir de argint sau de aur, purtat drept colier și podoabă, ținut la piept, primit ca suvenir și mai nou cadou, povestea mărțișorului supraviețuiește în diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb și roșu până la mărțișorul virtual.“ (Muzeul Național al Țăranului Român)

©martisoareromanesti.ro