- Pictures
- Video
DACIA EXPRESS
Austria, 2008
regie, imagine, montaj: Michael Schindegger
producător: Flavio Marchetti
durata: 54 min
cu subtitrare germană
Rapidul „Dacia Express” leagă Viena de Bucureşti şi acoperă o parte din vechea rută a vestitului Orient Express. Şi asemenea celebrului roman al Agathei Christie, documentarul lui Michael Schindegger, Dacia Express, este o dramă în mişcare, fără plecare, fără sosire, fără foaie de parcurs.
Călătorii întâlnesc pur şi simplu alţi călători, oameni cu caractere şi naţionalităţi diverse, obligaţi de circumstanţe să parcurgă împreună o bucată de drum, să discute, să bea, se doarmă, să aştepte. Toposul literar al călătoriei cu trenul este omniprezent: în exterior, peisajele se schimbă cu repeziciune, în timp ce în interior timpul stă pe loc, iar compartimentele devin microcosmosuri.
Documentarul a participat în 2008 la Vienală, iar în 2009 la festivalul film:riss Salzburg unde a câştigat premiul pentru „Cel mai bun documentar studenţesc”.
Schindegger are încredere totală în protagoniştii săi pe care îi priveşte cu căldură, discret şi într-un mod extrem de personal. (Lukas Maurer)
Călătoresc cu trenul în România încă din 2000. Călătoriile, precum şi prieteniile legate pe parcursul lor m-au determinat să imortalizez această lume unică. (Michael Schindegger)
Austria, 2008
regie, imagine, montaj: Michael Schindegger
producător: Flavio Marchetti
durata: 54 min
cu subtitrare germană
Rapidul „Dacia Express” leagă Viena de Bucureşti şi acoperă o parte din vechea rută a vestitului Orient Express. Şi asemenea celebrului roman al Agathei Christie, documentarul lui Michael Schindegger, Dacia Express, este o dramă în mişcare, fără plecare, fără sosire, fără foaie de parcurs.
Călătorii întâlnesc pur şi simplu alţi călători, oameni cu caractere şi naţionalităţi diverse, obligaţi de circumstanţe să parcurgă împreună o bucată de drum, să discute, să bea, se doarmă, să aştepte. Toposul literar al călătoriei cu trenul este omniprezent: în exterior, peisajele se schimbă cu repeziciune, în timp ce în interior timpul stă pe loc, iar compartimentele devin microcosmosuri.
Documentarul a participat în 2008 la Vienală, iar în 2009 la festivalul film:riss Salzburg unde a câştigat premiul pentru „Cel mai bun documentar studenţesc”.
Schindegger are încredere totală în protagoniştii săi pe care îi priveşte cu căldură, discret şi într-un mod extrem de personal. (Lukas Maurer)
Călătoresc cu trenul în România încă din 2000. Călătoriile, precum şi prieteniile legate pe parcursul lor m-au determinat să imortalizez această lume unică. (Michael Schindegger)